Probabil că ai auzit și tu despre povestea hainelor împăratului, scrisă de Hans Christian Andersen. Ei bine, lucrul care mă sperie pe mine cel mai mult e faptul că azi oamenii nu mai râd de cei care umblă dezbrăcați, ci caută să fie ca ei. Probabil că lipsa educației a coborât standardele atât de mult încât poți ajunge să fii validat de societate chiar dacă ești lipsit de conținut, singurul criteriu fiind numărul de oameni care te urmăresc.
Știi care e partea interesantă? Că mulți din cei care aprobă un trend poate că nici nu sunt de acord cu el la început, dar pentru simplul fapt că ai avut curajul să îți împărtășești povestea public, ajungi să fii validat pentru că ai avut îndrăzneala de a spune ceva.
Unde se poate/vom ajunge? Cred că nu e atât de greu de anticipat. În momentul în care pe piața muncii va ajunge să activeze o majoritate care e lipsită de substanță în ceea ce face( de ce fac ceea ce fac sau de ce nu fac altfel?) totul va fi tratat cu indiferență. Ei, n-are nimic, vor fi probabil dați afară, nu? Nu, cel puțin nu prea cred. Pentru că oricum nu prea vei avea de unde alege ca angajator. Ce înseamnă asta pentru mine și pentru tine? Servicii mai proaste oriunde te duci. Frizerie, vulcanizare, restaurante, hoteluri. Dar deja ai cam observat asta nu? Că ești cam luat de prost oriunde mergi și comerciantul îți vinde o marfă îndoielnică cu mândrie pentru că el știe că oricum și vecinul vinde aceeași calitate.
Eu mai glumesc din când în când cu clienții mei spunându-le că o să vină ziua în care se vor bucura să fie tunși chiar de unul care îi înjură în timp ce își termină pachetul de țigări. Ce putem face? Să ne implicăm mai mult în societate dând un exemplu prin ceea ce oferim noi în primul rând. Sigur, nu toți se vor schimba. Dar poate, cel mai important lucru e ca împăratul să rămână de rușine.
Comments